şi ştii şi tu probabil cum se simte
un roi de fluturi negri şi morbizi
ce se-nvârtesc haotic pe unde apucă
şi-apoi se pierd timid în nicăieri
devenind victime colaterale
ale nebuniei lente dintre noi.
eşti doar o ambiguitate şi un paradox
dement , răzleţ sau poate
o fuziune psihedelica de emoţii absente
ce-mi schimbă neîncetat
ignorantele iluzii.
exteriorul nostru interior
devine o idee patetică
căci eu , tu , poate că şi ei
vom distruge atent totul.
percepţii obscure , gânduri bolnăvicioase
senzaţii nedefinite , nemotivate motivaţii
îmi pătrund brutal în spirit
ciocnindu-se raţional
de gândurile tale suprimate.
aş vrea şi-o explicaţie banală
o dualitate absolută
cu un scop precis dar imprecis
o somnolenţă veşnică de stări
un rămas bun spus cu jumătate de gând
şi-o ultimă strigare mută.
hai să ne multiplicăm emoţiile
în mii de echilibre şubrede
să o facem pentru cuvinte şi idei
pe teme clare despre neclaritate
într-un logic proces ilogic.
mama cate cuvinte asa deodata. too complicated for me, but still nice :D
RăspundețiȘtergere'se invart' ? sunt inca de aceeasi parere pe acolo prin prima strofa.
m-am tot gândit cum să las până la urmă (ca număr de strofe) şi am zis să le las pe toate.
RăspundețiȘtergereînvârtesc e. i google/dex it :)
ah, e bine atunci :D
RăspundețiȘtergere"devenind victime colaterale
RăspundețiȘtergereale nebuniei lente dintre noi"
"hai să ne multiplicăm emoţiile
în mii de echilibre şubrede"
îmi plac părţile astea , chiar fain gândite :d
mersi frumos >:D<
RăspundețiȘtergere