timeless

într-un

colţ

al

zâmbetului

tău

îmi

răsare

o

emoţie

portocaliu-roşiatică

pe

care

o

pierd

clipind clipind clipind clipind..



*



particip

la

scrijelirea

timidă

a

unor

socoteli abstracte



privindu-ţi

ochii

ca prin ceaţă

şi

văzându-mi

de

sunet sunet sunet sunet sunet



episod

transă

gol

în

sufletul de aer



poluat



culori

vii

şi

nuanţe

moarte

despre

viaţă


într-un pahar de apă.



azi

mi-am

privit

sinele

în


ochi


şi


ochii curioşilor

m-au

întrebat

din priviri



care e treaba.




m-am

eschivat

atletic.


mi-e frică

de

sunetul

meu


e

un

personaj

negativ



pe scena

teatrului absurd.




ce gânduri ?
nu mai vreau să gândesc.

gând văratic

totul

îmi

inspiră

nisip

şi

mare

dulce-acrişoară

un

sărut sărat

pe
un
umăr
gol



alergăm frenetic

în


marea agonie

a

sufletelor tale.


gânduri


e u f o r i c e

îmi

ajung de o bere


două

trei

îmbrăţişări multiple


dar până

atunci...

meditaţie

ești undeva cu capul în al nouălea nicăieri. gândindu-te la toți arborii de cafea din lume, realizezi resemnat că tânjești după afecțiune. tânjești după îmbrățișările exagerat de strânse care te enervau mereu. tânjești după intersectările aparent stupide ale privirilor scurte pe care însă le considerai atât de importante. tânjești după încă un sărut. tânjești după o gură de cafea și mai ales după pretextul idiot de a ieși la o cafea. tânjești după dansul tête-à-tête al degetelor voastre pe care îți dorești să nu-l mai uiți nicicând. tânjești după ideea de "noi doi". după alte două cuvinte la fel de puțin cunoscute ție. tânjești după sample-ul lui de fericire. după vise și povești , cafele și gesturi , priviri și zâmbete străine. tânjești după dimineți. tânjești după dimineți de luni prost regizate. tânjești după discuțiile de luni dimineață. tânjești după orice discuție. după cele mai banale sau lipsite de sens.
tânjești după schimbare.

cafea ți s-a răcit , iar tu încă tânjești după el.

08:28

m-am trezit cu gustul tău
perfect
prins în fuziune cu al meu.
mirosul tău se zbate
să îi facă loc altuia
refuz dorințe contradictorii.

şi azi m-am trezit cu ideea de tine
încă confuză..

siniubire

neliniștea
ta
mă
liniștește
cumva.
te
rog
neliniștește-te
încă
puțin

este exact ce îmi doresc

am
uitat
cum
se
simte

neliniștea
ta
e
atât
de
calmă.

paradoxal


te iubesc.

end of thinking capacity

depistez cuvinte

haşurate


ascuzând


inimi
slab dezvoltate


din când în când

creez

o altă lume


perfect
simetrică



iubesc simetria


până

la

dezastru

sau


până la tine.



primordial

apelăm


la o nouă cosmogonie



simplist


concept


doar atunci când

vecinului


i se zbate

ochiul stâng.


îmi

amintesc


diversiuni

de a lungul zilei


râsete

isterico-euforice



şi


caterinci


interioare


fără sens.


reflectez


asupra lor

şi

poate
termin
toată
povestea
curând


prin
a
îmi
goli
interiorul.


gata cu lucrurile superficiale

îmi
voi
mai
deschide
o
sticlă
de
vin

demult promisă.

deschid

şi


sufletul


să
văd
ce
mai
găsesc
acolo



pariez



pe



haos



de



orice




fel




preferatul meu
lipseşte

dar


mă
pot
obişnui
cu ideea.


part-time



ajustez



culorile



vieţii



curcubeul nu înseamnă

f e r i c i r e


ci


stări pasiv-agresive.

gând de luni

diminețile imperfecte
sunt exact
diminețile în care te trezești
la o oră decentă
într-un autobuz infect
doar ca să îți cumperi o cafea cu lapte
de la mc
să te întorci pe jos
să fugi de tine
să îți fumezi prima țigară
pe o stradă aleasă întâmplător
sau doar pentru că
soarele strălucește mai frumos
pe strada lor.

fair

să
merg
în

slow motion

de ciudă

să
ascult
ceva
în
căști

și
să
am

impresia

că
ascult
aceiași
melodie

cu toți din jurul meu

și
să
nu
își
dea
nimeni
seama
vreodată
de
curajul
meu.


de
azi
o
să
râd
de tine
o
jumătate
de
oră
pe zi


pe noapte
o
să
mă
gândesc
la
altceva

am
auzit
undeva
că ar fi sănătos.


.



.




.



aștept
să
se
întâmple
ceva



înjur


sonor




așteptarea







și




caut



rezolvarea


puzzle-ului






trișez





și
tot
nu reușesc



să



găsesc



prima piesă



din noi , mai știi



schițez






un






zâmbet



cât să mă lăsați în pace




în



jocul meu stupid





cu tine.






unfair

o oră și câteva minute

încerc să găsesc ceva suficient de interesant încât să-mi mențină atenția pentru câteva minute măcar , încerc să deslușesc vieți întâmplătoare , să comentez haine , parfumuri și alte nimicuri , mereu încerc câte ceva. uneori nu reușesc nici măcar să îmi doresc lucrurile astea , "el" mă oprește în mod absurd.
hai să facem excepții , pun eu de-un ceai , preferatul meu evident.
egoismul stă la aceiași masă , lasă-ne singuri , trebuie să vorbim.
în timp ce îl prepar , adaug melancolii. perfect moment să îmi aprind o a cincea țigară , doar ca să te enervez.
îmi place pur și simplul , este molipsitor.
de ce ?
nu m-am întrebat niciodată , nici măcar acum. nu mă gândesc.
grăbește-te , ceaiul este pe terminate.
sufletul la fel , de ochii tăi nu mai vorbesc.
măcar de ai știi , să te duci până la colț să-i schimbi , să faci un târg prost.
să îți mai pot număra gesturile stângace încă o dată.
măcar atât , măcar mai mult , măcar.

shuffle

am


chef


să tastez
orice
inepţie
îmi trece
printre degete

mi-e totuna

şiaşa
nu
citeşte nimeni

decât
printre rânduri

am

multe
cuvinte
unele sunt mai prăfuite
altele
mai-ştiu-eu-cum

le-aş


folosi


pe toate
în
acelaşi timp

doar
aşa
degeaba


dar parcă




nu e ceea ce îmi doresc





îmi imaginez
că
se aude
penibil
de la televizor



de
ce
oare

mă gândesc eu
la
aşa
ceva


mai
bine
m-aş
întinde pe jos


şi-aş număra
`mâinile`
de vopsea


care
au fost date
cândva
la nevoie.

de


asemenea


or mai exista
şi
alte variante


de a îmi amâna


plictiseala



refuz
dialogul

de fapt
particip
la
un

schimb reciproc de refuzuri



the doors

mă ajută mult


un singur click

şi

mi-am pierdut gându'

sau gândurile



că-mi părea amplă rău
chestia


ce aveam să o zic



şi dacă s-ar fi schimbat

totul ?


aşa
din cauza
a două trei cinczeci de vorbe
în plus


de ce
să
exclud

aşa
ceva

aparent

am pierdut
iar
în
faţa
plictiselii


poate
e într-o dispoziţie bună
în această seară.

aş putea



să



profit


puţin




be right back


şi
am
scăpat.




te


întrebam


din


când
în
când


câte ceva


şi
tu
îmi
ziceai



da

cel mai frumos


da


în

viaţă




şi
de abia aştept


să-ţi
aud

nu-ul


să-ţi
uit

poate-ul

pentru

t o t d e a u n a


azi


nu
am


de
gând


să


gândesc


absolut

deloc


mi se plimbă
prin
cap


n i m i c u r i


nu vor
să
plece


au

prins


gustul

s-au obişnuit cu populaţia


din capul meu


toţi ciudaţii ăia

pe care nu-i

înţelege


n i m e n i

şi pe care

întotdeauna




uiţi


să-i inviţi.




mai


înaintez


doi paşi înapoi

îmi fac
cu greu
loc

prin


n i m i c


reuşesc



eroic

de ajuns
încât

să
dau
un
r e s t a r t

la tot.


relaxându-mă

pe
ascuns

găsesc
nişte
portishead
printre
n i m i c u r i l e
din cap


îi
dau
play
r a p i d

mourning air


și niște


cabernet sauvignon

demisec




şi totul e perfect

îmi zic



aproape
atmosferă aici


only you

ca să-mi stric sadic mood-ul


versurile
sunt
de
vină
cel
mai
probabil


p a u s e


o
lumină

îmi

gâdilă


retina


ego-ul mi se amuză


zgomotos



iţi
face
în
ciudă
şi
îi
iese
minunat



ghici ce

cu


humming

am dat lovitura.


mai caut


eşuez

eroic ?


mai lasă-mă cinci minute.


ce
ciudat



mi-am
pierdut
toate creioanele

într-un mod atât de inexplicabil


nu
accept
situaţia

dar
mă
resemnez


mă
pui
să
aleg.




uhmmm




te
aud
cum
vii

cum
respiri

cum
gândeşti

rar



cum
priveşti
siluete

nedefinite

traiectoria
privirii

trebuie



reparată


u r g e n t

scria undeva

mai
demult.


mi-a rămas
în
cap

două zile şi o mie de nopţi

altădată
m-a
captivat



un
domn,

vindea cizme.


simpatic



doar
că
avea
un
copil
`atâta`


nici
până
azi


nu am aflat
la ce
s-a
referit


nu-mi pasă oricum

cum de altfel

nu-mi
pasă
nici
de
circumstanţele


întâmplării.


r e p e a t

inversez totuşi ordinea


de s-ar putea
aşa
oricând


şi
cu
orice


de
acum

încolo.

într-un
decor
de


culori

bordelice



îmi
amintesc


definiţia



prieteniei



printre
arome
îndrăzneţe
de
ceai.

un
lucky
îmi
cere
să-i
fotografiez
surâsul
amar




iubesc







îmi spun





fără
să
mă
audă
ceilalţi




sună
telefonul
şi..linişte.



doar
tu
ştii
cât
de
mult
o
folosesc



aştept




să închidă



nu
vreau
să
mi
se
răcească
ultima
gură
de
ceai





îmi pare rău




nu
am
de
ce


dar
aş
vrea


pur şi simplu
să
îmi
pară.

iubesc tăcerile. tăcerile comfortabile mai ales cele necomfortabile dintre noi care noi nu știu un fost noi probabil cândva o fi existat un noi și pentru mine dar oare există un mine și pentru tine care tine te întreb care mine mă întrebi care noi. tăcerile de la ore ciudate din oraș tăcerile dimineții devreme rarei dimineți târzii tăcerile inexistente ale prânzului câteodată ale prânzului în doi tăcerile după-amiezii când rareori reușim să le simțim tăcerile serilor târzii agasate de câte un claxon insistent dar scapi rapid de el dacă îl ai pe al tău cu tine tăcerile nopții pe care le împărtășești cu un prieten doi și o sticlă de ceva cu un simplu necunoscut un străin tăcerile dintre momentele cele mai neașteptat de așteptate tăcerile pe care le creezi chiar tu și te consideri în tăcere un artist al nopții tăcerile pe care ți le dorești tăcerile pentru care cineva s-a prostituat cândva tăcerile pentru care ai omorî toate zgomotele din lumea ta și puțin din a lor încă un mister pe lista vieții tăcerile de după tăcerile din timpul tăcerilor din timpul tău tăcerile supărătoare auzului tăcerile
subtile și pline de subînțeles cred că tăcerilor le plac tăcerile altora mai mult tăcerile or fi de fapt niște curve tăcute visezi la tăceri pure tăcerile nu visează la tine te resemnezi și îți dorești încă o clipă de tăcere orice fel de tăcere că până la urmă nu contează nu faci tu nazuri de astea cel puțin pentru o perioadă tăcerile nu sunt pentru oricine sau pentru oricând tăcerile sunt rămășițe dintre alt noi un noi mai tăcut și mai nevinovat. iubesc până și pseudo-tăcerile orice tăcere prind o iubesc și o țin prin mine uneori le mai pierd dar le regăsesc mă strigă pe nume în felul lor iar eu continui să le iubesc în felul meu până nu mai am ce să iubesc din ele. îmi doresc uneori să fi o simplă tăcere. tăcerile dinaintea unei cerți stupide tăcerile vinovate sau nevinovate de după tăcerile pierdute din ochii tăi din lucrurile nedefinite ale eul-ui tăcerile din orice moment mereu prezente într-o oarecare măsură tăcerile unui necunoscut tăcerile atât de cunoscute. acum tac e liniște și încă tac. taci şi tu hai să împărtăşim măcar tăcerea asta.

am desenat din cuvinte doi oameni
aproape perfecți.

e tot ce știu să fac

le-am dat un nume simplu
n o i
nu mă întreba de ce
îmi este greu să explic

tu trebuie doar să-mi comentezi
liniile , umbrele și punctele

n-am fost la orele de iubire
nu-mi cere să știu lucrurile astea..

..isme.

cineva
îmi
tot
trânteşte
în
cap
vorbe
goale

insistent

refuz
să
ascult

nişte
priviri
patetice
se
îndreaptă
spre
ego-ul
ăsta

nu
dau
doi
bani
pe
voi

îi
păstrez
pentru
un
bilet
ratc

şi
fug
în
lume

până
la
pescărie

pescuiesc
idei

nu merge.

mă
întorc
în
barca
mea

cam
atât

cred

că

au

dreptate zgomotele



perturbă enervant porcăria asta

discutabil

aud
nimicuri
îmi
surprind

n e p ă s a r e a

mă
admir
uneori

aş
bea
pentru
asta

dar

nu am..

chef darling.



schimb



scriu
doar
ca
să
scriu
să
evit
să
nu
scriu
exact
pentru
a
scrie

pe
de
altă
parte

am
de
lucru

dar nu-mi bat capul

visez
la
o
gradină
de
nuferi
gri

posibil
să
fac
abuz
de
cuvinte

parcă

nu îl

găsesc

pe

cel potrivit.

caut
nesfârşite

ţin
o cuvântare

despre
degeaba


şi nu mă ascult

mai
bine.

nişte
lucruri
parcă
îmi zici

visez
alte
lucruri
te oblig
să
vii

nu
te
vreau
îmi
stai
pe

cap.

adu-mi
măcar
o
cafea
cu
lapte

să
uiţi
zahărul.

am
nevoie
doar
nevoie
să
am
nevoie
de
ceva
de
nevoie
cred


fix me.

început

un gin şi o curvă
înseamnă

d e s h i d r a t a r e

şi

hai că îţi povestesc eu
mâine dimineaţă mai pe la prânz
târziu oricum

dacă îmi aminteşti
să
mă
trezesc.

ca să fiu sadic

mai doresc ceva

ne pare bine , am închis

curvele nu închid niciodată

după colţ
mă
aşteaptă
chiar
ea.

parfum
ceai de mere
şi încă ceva

îi dăm drumul ?
trage de ei
fi aşa cum se cere
ce
naiba

un tipar
un cuvânt

cuvintele
miros
a
fetiş
bizar



orgasm legendar



mă
comport
exemplar
zice.

mai
scrie
un cuvânt
şi
îi declar
dragoste veşnică
de
parcă
în
mintea
noastră
ar
exista
aşa ceva


ce chestie
nu-mi găsesc viaţa

am
în
buzunar
o
groază
de
idei proaste.


ceai
caramelizat
pe gâtul tau
peste tot
se prelinge
încet încet


cât să vadă oricine

poţi să mori
acum

au închis curvele
mă întreb ce
cu
siguranţa
luminile


roşu
te cheamă
pervers

intrigi

tatuate sub claviculă


mă
gândesc
eu

dă-mi o gură
hai să fim prieteni
e aproape bine

trebuie
să
o
plătească
cineva
şi
pe
ea.

1.1.11.

omul iubit
este
exact
omul
care încă aşteaptă
duminica sau lunea

neaşteptarea zilei de marţi

apariţia
omului iubit
întârzie frustrant.

speranţa nu moare

omul iubit
urmareşte un film
între timp
ceva cu liza minnelli

asta da

euforie.

vreau anii ăia
să-i gust , să-i miros

să-i dansez
într-o
beţie de mişcări


să
îmi
cobor
privirea
până
cade
sublim.


o singură ţigară
şi
cred
că
rămân
peste noapte
merg
din cameră în cameră
uneori
vorbesc
strâmb gesturile
omului

categoric.

asta înseamnă


v e ş n i c i e


etern cuvânt


liza
a
rămas
în
plan
secund
sau
fecund

concentrez

atenţii fugitive.


“jimmy , hai
cu saxofonul ăla!”


strigă
un pian , cred.

parcă
ai vrea
dar
ţi-e nu-ştii-cum

la a doua sticlă
deja
e
mai
bine , zicem

acceptabilă situaţie
totuna.
mă întreb
dacă
mai vrei


mersi jimmy
eşti o bomboană
zise liza


beată
aparent conştientă de
lipsa
tocului drept.


rezonabil


madame , te rog
mai e un loc în
pat

îmi place
să
trag
cu ochiul

minţii.

sutiene , bikini
pe jos
pe sus
ce zici
jimmy
cineva s-a plictisit
sau invers?


un
mesaj nou
două mai vechi
şi o jumătate nici nu ştii


17.53
degete şi coate
amorţite


liza
mă caută

cu lumânarea


scuză-mă
am suflat
trebuie
să
refacem

lasă asta

jimmy , încă una!

vă zâmbesc fără țintă

ca și când nimic nu s-a întâmplat



ca și când
nici măcar nu știu de ce o fac

Fetishval de poezie si proza live "Gratis"

Festival de poezie performativaexperimentala multimedia democratica. Anything and anybody goes: orice va trece prin cap si chiar ce nu va trece prin cap: poezie cu proza, cu muzica, cu dans, cu ras, cu ce vreti voi. Imaginati-va ce nu va puteti imagina! Im...aginati-va! Art for art’s sake. Art, for God’s sake! Poetry never hurt anybody. Romanul s-a nascut poet. N-avem nevoie de bani, avem poezie. Asteptam texte, poeti, regizori, artisti de orice fel, consumatori de poezie , glume si distractie, si public, mult public. Extra-super-mega-infra party dupa! Premii neasteptate si minciuni sfruntate. Va asteptam! Va iubim! Workshop pe 28 Decembrie, 2 pm ,Cafe D’Art , pentru participanti. www.artanucosta.blogspot.com sau pe facebook la festival gratis.

you,me.probably

transpui imagini
într-un bucurești
pierdut
prin stații gri, etern bolnave
pline de omuleți
neașteptat
înzăpeziți în probleme
de care reușești să te detașezi
stângaci.

aprind o țigară
suflu în mulțime , nu primesc
decât
un surâs cred

stăm pe o bancă
undeva
departe de tot
totul nedefinit al stărilor
ce uneori îmi
animează
așa zisa existență

lăsată într-o stație
etern uitată.

vorbă goală.

şi toată muzica asta e doar un zgomot exagerat
exagerând ca de fiecare dată în toate obsesiile mele
ce le caută cu disperare pe ale tale
ale tale toate.
totul sufletului tău îmi merge pe urme
mă hărţuieşte până la disperare
undeva pe străduţele inimilor noastre..
uneori îşi mai ia notiţe despre mine
despre degetele mele şi mai ales despre ochii
în care ziceai că te pierzi aşa uneori..
trăgeai de timp şi timpul de tine
timpul vulnerabil dintre noi
un timp tras de aţe vechi
cu o singură mână, cu un singur deget
şi un singur ochi
care clipeşte monoton
pe acorduri demente de jazz..
un jazz creat special pentru timpul ăsta
eternul timp dintre noi
rebel , absent şi deseori boem
ameţit de două, trei pahare de vorbă goală.